Anual, cantităţi incomensurabile de fructe şi plante crescute spontan se irosesc pe întreg cuprinsul patriei. În rândurile ce urmează vă prezentăm trei modele de afaceri, în care putem vedea cum se poate câştiga de pe urma transformării materiei prime în produse finite cu valoare adăugată mult mai mare.

În ultimul timp ne confruntăm cu noi provocări, atât cele de ordin climatic, cât şi cele de ordin socio-economic. Numai în urma schimbărilor climatice, resimţite şi la noi în ţară, avem parte de noi provocări entomologice, atât din cauza intensificării atacului insectelor dăunătoare culturilor agricole, prezente într-un anumit areal (dăunători „nativi”), cât şi al dăunătorilor invazivi, recent apăruţi într-un nou teritoriu (multe specii sunt prezente şi la noi în ţară). În acelaşi timp, numărul cercetătorilor nu creşte proporţional cu multiplicarea acestor provocări, ba din contră, scade.

Iasmina Stoici şi Marco Elisei au înfiinţat, în 2018, o plantaţie superintensivă de căpşuni în solarii, la marginea oraşului Arad. Firma se numeşte Iama Agri, iar planul lor este nu doar să livreze aproape tot anul căpşune proaspete pe piaţa din România, ci şi să construiască o marcă românească de produse semiprocesate, sănătoase, pentru export.

După fătările care au loc, de regulă, în februarie - martie, caprele intră într-un nou ciclu de lactaţie care durează de la fătare şi până la înţărcarea lor. Este bine să ştim cum evoluează producţia de lapte în această perioadă, pentru a putea planifica livrările către beneficiari.  

Judeţul Neamţ deţine 1,9% din suprafaţa agricolă naţională, cu cele aproximativ 283.000 hectare exploatate, din care terenul arabil reprezintă 171.000 hectare. Condiţiile meteorologice din toamna anului trecut au făcut ca fermierii nemţeni să lucreze greu terenul şi, chiar dacă au înfiinţat culturile de toamnă conform planificărilor, să se aştepte la o iarnă cu mari emoţii şi cu preocupări majore pentru identificarea celor mai potrivite soluţii de a ieşi din impas. Din fericire, până la începutul lunii februarie a.c. s-au înregistrat precipitaţii însemnate, predominant sub formă de ninsoare, c [...]

Comisarul european pentru agricultură şi dezvoltare rurală, Phil Hogan, a vorbit recent despre o „nouă arhitectură verde” a reformelor propuse pentru Politica Agricolă Comună după 2020, spunând că noile politici europene vor asigura ca „agricultura să aibă un viitor”. Potrivit comisarului Hogan, planurile sunt concepute pentru a aborda problemele legate de schimbările climatice, resursele naturale şi biodiversitatea, care ar urma să „asigure viabilitatea fermelor noastre”.  

Ţăranii de ieri, numiţi azi fermieri, sunt aceiaşi oameni minunaţi care cu multă trudă şi pricepere ne pun pe masă pâinea noastră cea de toate zilele. La început de an, agricultorii sunt plini de speranţe că vor obţine recolte mai bune, de calitate, şi piaţă favorabilă de valorificare. Lista dorinţelor lor este mult mai lungă... La fel ca şi grijile pentru numeroasele lucrări în cultura mare pentru luna ianuarie.  

Suprafaţa cultivată cu cartofi în România în 2018 a urmat tendinţa descrescătoare din ultimii ani. Conform datelor de la MADR şi APIA, s-a raportat suprafaţa de aproximativ 143.000 ha pe total cartof, dar numai circa 38.000 ha au fost înregistrate la APIA, din care doar puţin mai mult de jumătate au fost cultivate în scop comercial, restul suprafeţelor fiind în GP. Practic, pentru piaţă s-a produs cartof doar pe 1/7 din suprafaţa totală.  

Am păşit în ultima lună de iarnă. Sezonul de producţie agricolă este unul deosebit de slab pentru mulţi dintre fermieri. Culturile înfiinţate în toamnă nu oferă nici o brumă de speranţă. Condiţiile de lucru nu au fost dintre cele favorabile. Marile probleme sunt legate de faptul că cerealele păioase au intrat în iarnă nerăsărite. Ca şi rapiţa!

Caracteristici termice şi hidrice: Sub aspect termic, luna februarie se va caracteriza printr-o vreme per ansamblu normală în aproape toate regiunile agricole, exceptând sudul, sud-vestul şi, local, centrul ţării, unde izolat, regimul termic al aerului va putea fi mai ridicat în raport cu mediile multianuale.

Autorii unui studiu european privind evoluţia pieţei agro-alimentare atât în interiorul Uniunii Europene, cât şi la nivel mondial, estimează că până în 2030, consumatorii se vor orienta cu precădere spre carnea de pui şi carnea de oaie şi de capră, în timp ce consumul de carne de porc va înregistra un oarecare declin. Cantitatea totală de carne la nivelul UE va rămâne la nivelul actual de aproximativ 48 de milioane de tone.

MADR pune în discuţie „Legea laptelui şi a produselor lactate” şi, în loc să facă ordine în piaţă, face haos dintr-o idee bună.  

Aerul le este la fel de necesar plantelor precum apa şi substanţele nutritive. Găsindu-se însă în cantităţi suficiente în jurul plantelor, nu a fost nevoie de o preocupare specială a agricultorilor pentru asigurarea aerului. Totuşi, ar fi necesară o atenţie mai mare pentru aerul din sol, care poate influenţa hotărâtor soarta recoltelor. 

Timp de trei zile, la invitaţia BKT, am avut posibilitatea să facem o scurtă ”incursiune” într-o frumoasă regiune agricolă a Indiei, situată în apropierea oraşului Nashik, statul Maharashtra. După această vizită, putem afirma că agricultura Indiei, deşi mult mai puţin cunoscută şi faimoasă decât cultura şi tradiţiile acestui stat, este cel puţin la fel de interesantă şi captivantă.

Cei mai harnici legumicultori din judeţul Olt au ieşit pe piaţă cu verdeţuri. Sigur, este vorba despre cei care au început lucrul încă de la sfârşitul lunii noiembrie şi chiar la începul iernii. Pentru a avea o imagine cât de cât edificatoare, l-am abordat pe Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt. 

Eficienţa economică şi biologică a unei ferme de ovine depinde hotărâtor de buna desfăşurare a activităţii de reproducere şi apoi de îngrijirea corespunzătoare a mieilor.Obiectivul principal al crescătorilor de oi este ca din o sută oi matcă să fete cel puţin 95 de femele, din care cât mai multe cu fătări duble.  

Iată-ne ajunşi la sfârşitul iernii, un anotimp la fel de capricios ca şi debutul anului agricol. Cu probleme de tot felul. Lucru îndeobşte ştiut, vizita de lucru a secetei în fermele româneşti a împiedicat răsărirea culturilor - sau a condus la o răsărire neuniformă - şi a întârziat lucrările solului.

In data de 21 martie a.c., a avut loc o intalnire de lucru intre reprezentantii Ministerului Agriculturii Rurale (MADR) si cei ai Fondului European de Investitii (FEI), sub coordonarea secretarului de stat Teodora Gabriela GHENIU. MADR si FEI au semnat ”Acordul de finantare pentru implementarea instrumentului financiar” in noiembrie 2017. In cursul anului 2018, FEI […]

Farmtrack este sistemul de gestionare a exploataţiei, montat pe aproximativ 1000 de unităţi în multe ferme din România, ce reprezintă o soluţie complexă de dispozitive şi software GPS, care în mâinile tale devine un instrument de control.

Fermierii români sunt în căutarea unor metode cât mai curate şi mai naturale de susţinere a culturilor, în special a celor de legume. Cu atât mai mult cu cât, de cele mai multe ori, producătorii sunt primii consumatori ai propriilor produse. De aceea, vă reamintim beneficiile unei soluţii naturale de susţinere a dezvoltării culturilor, şi anume Biofungicidul T34 Biocontrol pe bază de Trichoderma asperellum tulpina T34, distribuit în exclusivitate de Kwizda Agro Romania.