Cu o suprafaţă totală de 338.432 kmp (9,4% apă), Finlanda are o populaţie de peste 5,5 milioane locuitori, majoritatea concentrată în regiunile sudice şi o densitate de 18,11 locuitori/kmp (la 1 ianuarie 2017). 

Producţia de carne de ovină a devenit prioritară în România în ultimii zece ani, deoarece banii obţinuţi din valorificarea mieilor şi a oilor reformă se situează între 50 şi 80 la sută din totalul veniturilor anuale ale unei exploataţii.

În numărul trecut al revistei am vorbit despre noile orientări tehnologice de creştere a viţeilor împreună cu vacile, ca urmare a preocupărilor privind calitatea vieţii animalelor domestice. În continuare vom analiza pe rând tehnologiile de creştere cunoscute, prin perspectiva avantajelor şi dezavantajelor pentru viţel, vacă şi fermier.

Condiţiile climatice negative din 2017 (furtuni, îngheţul din primăvară, seceta din vară), manifestate în diferite state ale UE, au generat pierderi considerabile pentru viticultorii europeni. Principalele podgorii din spaţiul comunitar reclamă scăderi ale producţiilor de vin cuprinse între 16% şi 21%. În timp ce alţii au avut de suferit, România, dimpotrivă, a beneficiat anul precedent de condiţii de excepţie pentru producţia de vin, viticultorii noştri înregistrând producţii mai mari cu 10-15% faţă de 2016. 

Cultivatorii de legume în solarii continuă să resimtă din plin, alături de alte neajunsuri, lipsa finanţării, a banilor care le-ar permite să ajungă la o anumită rentabilitate şi siguranţă a zilei de mâine. Pentru cei mai mulţi dintre ei, trecerea la nivelul următor ar însemna construirea de sere pentru a putea produce fără întrerupere 12 luni pe an. Deocamdată, acest lucru nu este însă decât un vis frumos. 

Agricultura ecologică, spiritul cooperatist şi vânzarea online converg în acelaşi proiect derulat într-o fermă de legume din comuna Moara Vlăsiei, judeţul Ilfov. Dacă ţinem cont şi de faptul că unul dintre investitori este bucureştean şi activează în mediul bancar, dar are rădăcini la ţară, într-un sat din sudul României, avem în faţă o poveste demnă de interes. Prin urmare, merită cunoscută.

Se apropie primăvara cu paşi repezi. Cultura de rapiţă se trezeşte la viaţă. Odată cu ea, apar şi primii dăunători. Gărgăriţa tulpinilor (Ceutorhynchus napi) reprezintă prima „provocare entomologică” pentru cultivatorii de rapiţă, la startul în vegetaţie, după sezonul rece. 

Una dintre culturile care au avut rol de coloană vertebrală pentru Staţiunea de Cercetare - Dezvoltare Agricolă Suceava este cartoful. De altfel, Laboratorul de ameliorare şi producere de sămânţă la cultura cartofului, în cadrul unităţii sucevene, a desfăşurat activităţi de pionierat în ceea ce priveşte cercetarea de profil. 

Tehnologia agricolă trebuie să se bazeze şi pe o sumă de experienţe profesionale trecute, mai recente şi mai puţin recente, din care am învăţat câte ceva şi în prezent aplicăm cele însuşite. În prelungirea subiectului abordat în numărul trecut prezentăm situaţii vizibile în câmp, consecinţe ale unor decizii mai bune sau mai puţin bune ale fermierilor în diferiţi ani agricoli. 

Caracteristici termice şi hidrice: pe parcursul lunii martie 2018 va predomina o vreme în general normală în cea mai mare parte a ţării, iar în zonele sudice şi sud-estice, regimul termic al aerului se va situa peste mediile multianuale lunare.

O producţie medie la hectar de 6 tone la cultura de rapiţă! Pare uluitor, dar asta şi-a propus să obţină, în viitorul nu foarte îndepărtat, Dimitrie Muscă, omul recordurilor din agricultura românească. Şi are toate şansele să atingă acest obiectiv, l-a asigurat expertul israelian Eliezer Frumerman, fost director de ţară la Makhteshim Agan (actualul Adama), în prezent consultant privat şi un bun cunoscător al agriculturii de la noi.

Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) la media productivităţii vacilor de lapte, arată datele publicate de Eurostat la finalul lunii ianuarie 2018.

Principalele surse de finanţare ale marilor companii din industria agroalimentară pentru realizarea investiţiilor au fost şi au rămas creditele şi resursele proprii, mai puţin fondurile europene. Aceasta, deoarece, în actualul PNDR, unităţile de dimensiuni ceva mai mari nu pot beneficia de sume care să susţină pe deplin nevoile de investiţii de la acest nivel de producţie. În ceea ce priveşte absorbţia banilor europeni de către unităţile mai mici, aici intervine problema cofinanţării proiectelor. 

Vânzarea terenurilor a devenit o temă sensibilă. Mai ales vânzarea pământului către cetăţenii din alte ţări europene a generat reacţii asemănătoare celor din anii nouăzeci, când participanţii la anumite mitinguri strigau în stradă: ”Nu ne vindem ţara”. Tranzacţiile au loc însă în cadru legal, în baza tratatului de aderare a României la UE şi a Legii 17/2004, care a adus noi reglementări în piaţa funciară. 

Odată cu apropierea desprimăvărării, fermierii se pregătesc să iasă în câmp la primele lucrări ale campaniei din noul sezon agricol. Vremea bună de lucru de la sfârşitul lunii februarie a permis aprovizionarea cu îngrăşămintele minerale pe bază de azot şi potasiu a culturilor înfiinţate în epoca optimă, întrucât la pornirea în vegetaţie plantele au nevoie hrană.

Traian Ghinoiu lucrează în agricultură de 54 de ani, la un nivel la care multă lume încă visează. Născut, acum aproape o veşnicie, în Băleştii Gorjului, mai precis în 1946, munca, norocul şi determinarea l-au făcut din truditor, boier tocmai în satul său natal.

În timp ce Petre Daea desfăşoară cea mai ambiţioasă campanie de promovare a oii din istoria Ministerului Agriculturii, Liliana Dobre duce lâna într-un domeniu la care nici măcar ministrul Agriculturii nu s-a gândit: arta. 

La mijlocul lunii decembrie 2017, Facultatea de Management a USAMV Bucureşti, împreună cu Federaţia Naţională PRO AGRO, a organizat evenimentul ,,Promovăm împreună România”.

Cu sediul la Bruxelles, CEMA este un organism ce reprezintă interesele producătorilor europeni de maşini şi echipamente agricole, fiind o voce avizată şi respectată în relaţia cu factorii de decizie legislativă şi politică la nivelul blocului comunitar. Având în vedere angajamentul asumat de promovare şi sprijinire a activităţilor inovatoare în întreaga industrie, CEMA a făcut deja o serie de propuneri pe lângă Comisia Europeană cu privire la viitorul Politicii Agricole Comune. 

Investiţiile în echipamente agricole depind semnificativ de preţul cerealelor! Afirmaţia este o realitate pe care o argumentează Ulrich Adam (foto), secretarul general al Asociaţiei Industriei Europene pentru Maşini Agricole (CEMA), într-un interviu acordat revistei FERMA.